Întâi tată şi fiu („Naşul: Partea a II-a“, 1974), apoi adversari („Heat“/„Obsesia“, 1995), Robert De Niro şi Al Pacino sunt anul acesta parteneri, ca detectivi în slujba oraşului New York.
„Righteous Kill“ (pe ecranele româneşti, „Crime justificate“) e regizat de Jon Avnet, care nu mai departe de anul trecut a lansat cam stângaciul „88 de minute“, cu Pacino ca protagonist.
Scenariul îi aparţine lui Russell Gewirtz, care ne-a delectat cu neaşteptatele, dar delicatele întorsături de situaţie întreţesute cu subintrigi interesante în „Inside Man“. Din păcate, tactul lui din filmul anterior nu se repetă şi aici, deşi tentativele nu lipsesc. Turk (De Niro) şi Rooster (Pacino) sunt veterani aproape gata să se pensioneze când un ucigaş în serie începe să bântuie New Yorkul.
Victimele sale sunt violatori şi criminali ale căror fapte au rămas nepedepsite. Pentru că şeful lor nu prea are încredere în cei doi, un alt cuplu de detectivi tineri este însărcinat să participe la investigaţie (Donnie Wahlberg şi John Leguizamo). Indiciile îi determină pe cei patru să bănuiască faptul că un poliţist sau un fost poliţist ar fi implicat, iar victimele sunt întotdeauna conectate cu cazurile vechi ale celor doi veterani.
O serie întreagă de stereotipuri, scăpări în logica narativă ca şi în logica-logică, circumvoluţ iuni mai mult sau mai puţin gratuite ale intrigii sunt elemente care ar face acest film profund ininteligibil. Singurul lucru care îl salvează este, evident, prezenţa simultană pe ecran a celor doi actori monumentali. Momentul este aproape istoric şi răzbună frustră rile fanilor şi pentru „Naşul“, unde cei doi nu au apărut deloc în acelaşi cadru, şi pentru „Heat“, unde practic cei doi împart ecranul doar în două (prea scurte) instanţe. În afara acestui fapt remarcabil, nimic memorabil - nici măcar performanţele celor doi, care
