Comisia Europeană avertizează autorităţile de la Bucureşti că preşedintele este cel care trebuie să aibă ultimul cuvânt în învestirea şefului Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Sursa: Răzvan Vălcăneanţu

Schimbarea în Senat a mecanismului de numire a procurorilor-şefi prin eliminarea preşedintelui a atras, ieri, noi critici la adresa parlamentului, dinspre Bruxelles.

Votul senatorilor, în urma căruia şefii DNA, DIICOT şi, implicit, cei ai Parchetului General nu ar mai urma să fie numiţi de şeful statului ca până acum, ci de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la propunerea ministrului justiţiei, a fost aspru criticat de reprezentanţii societăţii civile, în timp ce Mark Gray, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene (CE), s-a pronunţat din nou pentru menţinerea vechii proceduri. „E unul dintre obiectivele de referinţă (benchmark 3) stabilite la aderare, care spune clar că această procedură nu trebuie schimbată“, a avertizat el.

Asupra raportului recent al CE, care cere „stabilitate legală şi instituţ ională a structurilor anticorupţie“ a atras atenţia şi ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu. „Personal, nu cred că este cel mai bun moment pentru o astfel de modificare“, a spus el, în replică la votul de marţi din Senat.

Curtea Constituţională, din nou arbitru

Cei care vor înclina balanţa între parlament şi CSM, pe de-o parte, şi preşedinţie de cealaltă parte vor fi judecătorii Curţii Constituţ ionale. Intenţia de a sesiza CC a fost oficializată de PDL, după ce, în urmă cu o săptămână, Băsescu avertiza că, „dacă va fi nevoie“, va ataca el însuşi legea.

Indiferent de răspunsul Curţii, şeful statului mai poate menţine însă o vreme vechea regulă de numire a procurorilor, prin retrimiterea legii în parlament, la reexaminare. „E lege-fărădelege, întrucât textul Constituţiei este foarte clar. CS