Este unanim recunoscut că, dincolo de aspectele legate de genetică, o serie de maladii specifice civilizaţiei contemporane îşi are originea în calitatea actului alimentar, atît sub aspect cantitativ, cît mai ales din punct de vedere calitativ.
Este unanim recunoscut că, dincolo de aspectele legate de genetică, o serie de maladii specifice civilizaţiei contemporane îşi are originea în calitatea actului alimentar, atît sub aspect cantitativ, cît mai ales din punct de vedere calitativ.
Aşa cum afirma în lucrarea de specialitate profesorul Segal, în “Alimente funcţionale” din 1999, politica nutriţională adoptată în diverse ţări, ca şi în România, se bazează pe promovarea unor alimente noi, cu potenţial biologic foarte ridicat, obţinute fie din materii prime cu un conţinut valoros în compuşi biologic activi, fie printr-o procesare care să mărească potenţialul lor nutritiv.
Elaborarea unor produse care asigură beneficii pentru sănătate este de dată relativ recentă şi vine ca urmare a acceptării ideii că alimentaţia are un rol determinant în prevenirea şi tratamentul unor boli.
Faţă de alimentele convenţionale, tehnologia alimentelor nou proiectate are un obiectiv suplimentar şi anume minima intervenţie a aditivilor alimentari chimici de sinteză, optimizarea unor caracteristici senzoriale (culoare, textură), prevenirea apariţiei mirosurilor nespecifice în timpul păstrării alimentelor congelate, stoparea multiplicării microbiene în timpul păstrării diferitelor sosuri la temperatura camerei, prevenirea oxidării tocoferolilor în uleiuri etc.
Natura, în sprijinul specialiştilor
Oxidarea grăsimilor este una din cauzele principale ale reducerii calităţii nutritive şi senzoriale a cărnii şi a produselor din carne păstrate congelate. Una din metodele folosite pentru prevenirea oxidării grăsimilor este folosirea antioxidanţilor, despre c
