Răzvan Lucescu a povestit pentru EVZ cum s-a lansat în antrenorat, dar şi patimile pe care le-a îndurat la fosta sa grupare, Rapid. Sursa: Vlad Stănescu
Răzvan Lucescu păşeşte pe urmele tatălui său încet, dar sigur. La 39 de ani, are performanţe remarcabile: a promovat cu FC Braşov în prima ligă, a câştigat două Cupe ale României cu Rapid şi a atins cu formaţia giuleşteană faza sferturilor de finală ale Cupei UEFA, în sezonul 2005-2006. Antrenorul „stegarilor“ a acceptat să povestească, pentru EVZ, cum a ajuns tehnician şi ce probleme a întâmpinat la Rapid, înainte să revină la FC Braşov.
„Făceam jucători din piesele de rummy!“
Lucescu junior a fost înnebunit după fotbal încă de la grădiniţă: „Trăiam lângă tata, aşa că jucăria mea a fost mingea. Copiii mă acceptau în gaşcă fiindcă aveam minge de piele... La 3-4 ani, eram prezent la toate antrenamentele tatălui meu. Când era vreme ploioasă, făceam jucători din piese de rummy şi apoi îi antrenam. Îmi imaginam Campionate Mondiale, că antrenez echipe care participă la turnee finale, le pregăteam şi pe Dinamo şi pe Steaua... Ţin minte că la Mondialele din 1978 eram suporter al naţionalei Peru. Îmi plăcea numele Lima (n.r. - capitala Perului)... Juca atunci la peruani Teofilo Cubillas. Ştiam toată echipa lor. Aveam zeci de caiete pe care scriam echipele“.
„La debut am slăbit 4 kilograme din cauza stresului“
Răzvan Lucescu a decis să opteze pentru antrenorat în anul 2002: „Aveam 33 de ani şi două operaţii în patru luni: la genunchi şi la cot. Ştiam că se încheiase cariera mea de portar. M-am retras vreme de un an şi am studiat foarte mult. Am citit tot: de la articole până la cărţi de psihologie şi la reviste. Am văzut sute de antrenamente, am studiat probleme de tactică“.
La formarea noului antrenor a contribuit şi Lucescu senior: „Am fost la tata
