"O economie deschisă nu va putea rămâne neafectată de criza mondială", a declarat ieri şeful guvernului. Este vorba de şeful guvernului de la Berlin, Angela Merkel. Mai la est, la

"O economie deschisă nu va putea rămâne neafectată de criza mondială", a declarat ieri şeful guvernului. Este vorba de şeful guvernului de la Berlin, Angela Merkel.

Mai la est, la Bucureşti, lucrurile sunt privite mult mai lejer, şi omologul Călin Popescu Tăriceanu ne asigură că "în mod clar" nu are cum să fie afectată economia românească.

Mai mult, este loc şi de o apreciere - "Eventual s-ar putea să aibă efecte pozitive, pentru că o serie de active imobiliare din SUA se vor ieftini şi s-ar putea să fie români dispuşi să le cumpere". Atmosfera destinsă este generalizată la Bucureşti.

Oficiali ai Ministerului de Finanţe condus de Varujan Vosganian au anunţat că luna viitoare România ar putea începe să se împrumute pe pieţele internaţionale. Un anunţ care arată o nevoie disperată de bani, pe care investitorii o vor taxa cerând prime de risc mai mari din partea României.

Preconizata ieşire a guvernului pe pieţele financiare internaţionale este inoportună

Când marii creditori ţin de bani şi coloşii mondiali nu mai găsesc finanţare, românii caută bani. Ori suntem în mare criză financiară, ori în mare criză de responsabilitate.

Ministerul Finanţelor pare să menţină intenţia de a redeschide în octombrie-noiembrie emisiunea de eurobonduri (lansată în iunie anul acesta) pentru a atrage de pe piaţa internaţională încă 250 de milioane de euro.

Anunţul făcut marţi de secretarul de stat Eugen Teodorovici a stârnit aprecieri negative din partea analiştilor economici, dar, cu toate acestea, Finanţele nu au avut venit cu nicio lămurire.

" Condiţiile sunt mult mai proaste decât acum câteva luni. Investitorii sunt mult mai reticenţi