In aprilie anul acesta, un imens scandal a zguduit comunitatea stiintifica medicala. Datele furnizate de catre Elisabeth K. erau inventie pura. Cifrele "masurate" de catre laboranta fusesera astfel potrivite incit sa-i sustina teza. Elisabeth K. a fost pina de curind laboranta in cadrul Laboratorului de Medicina Muncii al Universitatii de Medicina din Viena. Desi era doar ceea ce se numeste "cadru tehnic mediu", steaua ei a stralucit citiva ani buni pe firmamentul stiintei mondiale. A participat la sapte studii cu rasunet international, articolele stiintifice in care aparea numele ei au fost citate copios de catre cercetatorii geneticieni si oncologi din intreaga lume. Munca Elisabethei K. reprezenta un succes pentru comunitatea stiintifica medicala vieneza. Articolele respective demonstrau ca undele generate de catre telefonia mobila ar leza materialul genetic uman. Ceea ce se vorbea "pe la colturi" si fusese sustinut de grupari considerate mai degraba excentrice din Occident, si anume ca utilizarea intensa a celularelor ar produce boli severe la om, parea sa capete un fundament obiectiv. Seful Elisabethei K., profesorul Ruediger, ajunsese la concluzia ca "daca telefonia mobila poate declansa cancerul, atunci noi am descoperit mecanismul acestui fenomen". Daca cercetarile la care a contribuit decisiv laboranta austriaca aveau sa fie confirmate, lumea n-ar mai fi fost, in citiva ani, asa cum o stim astazi (si anume intesata de telefoane mobile). Proiectul intitulat REFLEX a fost de la bun inceput unul de anvergura: au participat 12 laboratoare din sapte tari. Uniunea Europeana a contribuit cu doua milioane de euro, miza fiind uriasa: s-a studiat efectul undelor generate de aparatura de telefonie mobila asupra secventelor de ADN din culturile de celule umane. Se stie, defectele in molecula de ADN, sub influenta unor multipli factori de mediu, reprezinta explicatia maj