Deşi a existat o strategie de revigorare a celor nouă centre de permanenţă din judeţul Olt, numai două dintre acestea funcţionează legal.Centrele prin care medicii de familie ar trebui să asigure permanenţa activităţii medicale în judeţ sunt reînfiinţate cu greu, părţile implicate găsind diverse motive de dispută. Unii medici de familie au refuzat să mai desfăşoare activitate după programul stabilit în cadrul contractului cu CJAS, cât timp legislaţia a fost ambiguă în privinţa funcţionării centrelor de permanenţă; primarii se plâng de lipsa banilor când vine vorba de a aduce spaţiile la standardele de autorizare şi de plata costurilor de întreţinere; reprezentanţii Serviciului de Ambulanţă cer, la rândul lor, camere pentru şoferii care vor sta la dispoziţia medicilor, pentru a-i duce la urgenţe; autorităţile sanitare judeţene nu pot spune când vor asigura dotarea cu aparatura necesară funcţionării în acord cu standardele minimale.

Centrele din Osica de Sus şi Brastavăţu - în parametri Deşi încă din iunie există cadru legal pentru reorganizarea centrelor de permanenţă, până acum, din cele nouă propuse la nivelul judeţului, doar două au autorizaţii sanitare de funcţionare valabile, au contract valabil semnat cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, au şi acordul de asociere între medici şi desfăşoară, efectiv, activitate, spaţiile fiind puse la punct. Este vorba de centrele din Brastavăţu şi Osica de Sus, singurele în care medicii îşi vor primi banii pentru gărzile efectuate de la 1 septembrie. Într-o etapă destul de avansată se găsesc şi centrele din Crâmpoia şi Piatra-Olt, în timp ce pentru celelalte trei, Scorniceşti, Potcoava şi Dobroteasa, se poartă încă discuţii între partenerii care ar trebui să le facă să funcţioneze. S-a renunţat, în schimb, la centrele din Băbiciu şi Drăgăneşti. Dacă medicii au fost convinşi cu greu să mai accepte gărzile, după