» 1941, zorii ultimei duminici din iunie. Cu bratele ridicate, smulsi de langa prunci, surori, sotii ori mame, evrei de toate varstele sunt imbranciti cu baionete ori cu patul armelor spre Chestura din Iasi. Fatidic, primii au ajuns de bunavoie in curtea fostului organ politienesc, amagiti cu un permis spre libertate. Unii sunt torturati in beciul cladirii in vreme ce plutoane de stirpe evreiasca sunt ingramadite in curtea din ce in ce mai stramta. Gloante mitraliate isteric le frang vietile. Ciuruitii care se caina sunt stalciti cu bate. In ograda-esafod, multi zvacnesc inca sub stive de cadavre.
Viata picura si din cei care s-au aruncat sinucigas pe gard, atarnati de coama zidurilor. 2008, zorii unei duminici de septembrie. Jeep-uri, decapotabile si limuzine inmatriculate acronimic ori explicit ("MAF" - mafie, "HOT" - hot, "SEF" – sef, "CAP", "VIP", "BOS") par abandonate sub ferestrele Chesturii, in usa unui pub nocturn (numit, pe cat de ironic pe atat de sarcastic, "Taverna cu fantome"), a unei discoteci amenajate in beciurile torturii si a unui restaurant care tolereaza contra cost "orice tip de evenimente". Muzica si chiuiturile mitraliaza linistea.
Pace este doar dupa fereastra unei firme care branseaza calorifere la centrale termice. Un ins paraseste o petrecere cu dar. Cu telecomanda isi cauta bolidul, scuipa langa pneu dupa care stinge cu adidasul fosforescent un sfert de tigara. Sub pavele, sangele asasinatilor poate nu s-a uscat. Doar o gravura intunecata (insurubata postdecembrist nu de autoritati, ci de comunitatea evreiasca) binecuvanteaza amintirea lor.
Tocmai casa lui garabet ibraileanu de pe ulita Sfantul Ilie ajunsese scena genocidului de la Iasi. In vastul subsol s-au comis torturi de neinchipuit, a fost si carcera, iar curtea fabrica a mortii. Cu doua decenii inaintea masivelor executii, in 1921, Ibraileanu zidise seme
