În timp ce francezii îi ţin operele după pereţi de sticlă, la Atelierul „Brâncuşi“ din Paris, în Hobiţa, părintele sculpturii moderne începe să fie uitat. Ignoranţa, neputinţa, nepăsarea s-au înfrăţit pentru ca actuala Casă memorială „Constantin Brâncuşi“ să nu mai semene cu cea închipuită, după moartea lui Brâncuşi, de autorităţile vremii. După ce intri în comuna Peştişani, cum vii dinspre Târgu Jiu, în dreapta se deschide un drum de asfalt măcinat şi plin de gropi. Şoseaua te poartă către Hobiţa, unde, în urmă cu mai mulţi ani, a fost înfiinţată cea dintâi lojă masonică din lume, care şi-a propus păstrarea şi cinstirea memoriei celui care a fost numit părintele sculpturii moderne. Constantin Brâncuşi a făcut să se vorbească peste tot în lume despre Hobiţa sa natală, însă, astăzi, la Hobiţa se vorbeşte tot mai puţin despre Brâncuşi.

Second hand Urmaşii lui Brâncuşi de astăzi au renunţat la activităţile ce le-au adus cândva faima şi nu se mai ocupă de sculptatul lemnului sau al pietrei, ci au ales comerţul cu haine second hand, de exemplu. Multe din casele localnicilor au afişate la porţi câte o tabliţă care îl îmbie pe trecător să încerce o pereche de blugi sau o bluză. Tentaţia o are chiar şi turistul amator de Brâncuşi, care, în drumul său, se opreşte să mai afle de la localnici câte ceva despre artist, din legendele transmise, prin viu grai, de către hobiţeni. Cei mai bătrâni vorbesc cu sfială despre fostul lor consătean, ca şi când ar povesti despre un sfânt ce nu şi-a găsit încă locul în calendarul de pe perete. Nu numai că nu a fost aşezat în calendare, dar bătrânii din Hobiţa spun că unii de-ai lor nu l-au aşezat nici măcar în suflete. Starea în care se găseşte Casa memorială vine parcă să dovedească acest lucru.

„Abandonată“... Poarta înaltă de la intrarea în curtea locuinţei seamănă cu cea din vederi sau din fotografiile care pot fi accesate