Specialiştii de la Institutul American pentru Cercetarea Cancerului din Washington spun că există două categorii de substanţe cancerigene, care se găsesc în concentraţii mari în fripturi.       Aminele heterociclice (HCAs) se formează atunci când carnea (de porc, de vită, de pui sau de peşte) este gătită la o temperatură mare, aşa cum este în cazul grătarului. O altă categorie de substanţe cancerigene, hidrocarburile policiclice aromatice (PAHs) se formează pe suprafaţa cărnii din cauza fumului şi a focului care se înteţeşte atunci când grăsimea sau sucurile din carne se scurg pe cărbunii încinşi.       Studiile arată că persoanele care mănâncă cel mai mult carne roşie la grătar (vită, porc sau oaie) aproape că-şi dublează riscul de polipi la colon, comparativ cu aceia care nu mănâncă asemenea alimente.       Polipii colonului se pot transforma în cancer. Cercetătorii au dovezi care arată că aceşti compuşi pot fi transportaţi de fluxul sanguin până la nivelul ţesuturilor. Aceasta ar putea explica de ce HCAs pot fi factorii de apariţie a cancerului de sân şi a altor tipuri de cancer. Substanţele din legume şi fructe stimulează enzimele care transformă HCAs într-o formă stabilă şi inactivă ce poate fi uşor eliminată din organism.       Ghid pentru un grătar sigur       Pentru a reduce expunerea la substanţele cancerigene atunci când gătiţi carnea, urmaţi aceste recomandări:       Gătiţi la temperaturi mici. Daţi focul mai mic (dacă folosiţi un grătar electric sau cu gaz), fie aşteptaţi până când jarul cărbunilor se mai domoleşte. Ridicaţi grătarul puţin mai sus faţă de sursa de căldură, şi astfel pojghiţa carbonizată de la suprafaţa cărnii va fi mai subţire.       Nu expuneţi prea mult carnea la sursa de căldură. Nu lăsaţi carnea să se ardă. O altă soluţie ar fi să fierbeţi înainte carnea şi abia după aceea să o puneţi pe grătar.       Alegeţi carne slabă. Grăsimea înt