Introducere
Timp de sapte ani, Legea 332/2001 a reprezentat cadrul legal privind stimularea investitiilor straine si, ca multe legi anterioare, a fost marcata de ambiguitati cauzate in primul rand de multitudinea de modificari pe care parlamentul le-a adus de-a lungul timpului. Unele dintre aceste amendamente nu erau nici macar aplicabile, intrucat erau in contradictie directa cu legislatia europeana privind ajutorul de stat oferit investitorilor.
Cadrul legal creat de Legea 332/2001 reprezenta de fapt un amestec nefericit de dispozitii cu caracter economic, care incurajau insuficient investitiile straine majore de care Romania are nevoie. Totusi, in ciuda acestor probleme, cresterea economica reala din al doilea trimestru al anului 2008 a atins un prag aproape record - 9,3%. Cele mai inalte nivele ale dezvoltarii economice trimestriale s-au inregistrat in perioada iulie-septembrie 2004 si octombrie-decembrie 2004 si au atins 9,8% si respectiv 9,5%, facandu-ne sa ne intrebam daca este intr-adevar nevoie de o lege a investiilor mai inteligibila.
Cu siguranta, o lege mai transparenta si mai usor de inteles, care se adreseaza investitiilor din arii economice specifice, este necesara, si aceasta trebuie sa fi fost ratiunea guvernului roman atunci cand, la 27 iunie 2008, a adoptat mult asteptata Ordonanta de Urgenta nr. 85/2008 (numita in continuare OUG). Noua OUG abroga aproape in intregime Legea 332/2001 (fiind exceptat doar articolul 18) in incercarea de a crea un cadru legal transparent si adecvat pentru promovarea investitiilor. Este o lege bine orientata care contine dispozitii ce exclud tratamentul discriminatoriu dintre investitorii romani si cei straini, redefineste notiunea de „facilitate” acordata si domeniile in care acestea sunt oferite si reglementeaza modul in care autoritatile locale si centrale pot sustine noile investiti
