Injectiile de lichiditati in piata, solutie la care a recurs in special Fed, si intentia autoritatilor americane de a intemeia un fond care sa preia activelor non-lichide din balantele fiscale ale companiilor cu probleme financiare au readus bursele din intreaga lume pe plus.

Cat de eficiente mai pot fi, pe termen scurt, masurile ad-hoc luate pana in prezent si ce efecte, pe termen lung, vor avea anunturile bancii centrale americane sunt doar doua dintre necunoscutele crizei pe care o traverseaza economia mondiala.

Cresterile record inregistrate joi de bursa new york-eza si vineri de toate celelalte mari burse europene si asiatice sunt de natura sa-i convinga pe unii ca tot ce a fost mai greu a trecut, iar criza se apropie de sfarsit. In realitate, revenirea pe verde a burselor se datoreaza celor peste 200 miliarde de dolari pe care Rezerva Federala i-a imprumutat, in ultima saptamana, institutiilor financiare americane.

Rolul de furnizor de finantare in conditii avantajoase jucat de Fed si-a facut efectele, dar investitorii vor astepta masuri mult mai concrete in perioada urmatoare, mai ales ca banca centrala americana nu va putea imprumuta institutiile financiare cu probleme la nesfarsit si, mai ales, pe oricine, vezi cazurile Lehman Brothers si AIG.

Potrivit analistilor, acesta este momentul in care bancile ar trebui sa inceapa sa se imprumute reciproc penru a putea depasi impasul financiar. Institutile financiare care detin lichiditati prefera, mai degraba, sa cumpere diviziile si activele profitabile ale bancilor aflate in dificultate, decat sa-si mareasca expunerea la risc prin creditarea acestora din urma. Un exemplu in acest sens este banca britanica Barclays, care a achizitionat deja afacerile de investitii din America de Nord ale Lehman Brothers si intentioneaza sa mai preia diviziile din Franta si Japonia ale