Ieri, la Braşov a fost inaugurat Oficiul Naţional pentru Produse Tradiţionale şi Ecologice (ONPTER), cu atribuţii în sprijinirea producătorilor pentru promovarea şi protejarea alimentelor tradiţionale şi ecologice. Ieri, la Braşov a fost inaugurat Oficiul Naţional pentru Produse Tradiţionale şi Ecologice (ONPTER), cu atribuţii în sprijinirea producătorilor pentru promovarea şi protejarea alimentelor tradiţionale şi ecologice.
Potrivit regulamentului de funcţionare a Oficiului, instituţia va elabora o strategie naţională de promovare a produselor tradiţionale şi ecologice româneşti şi va organiza expoziţii cu degustări de astfel de produse.
La grămadă
Aducerea celor două categorii de produse sub aceeaşi umbrelă şi “amestecarea” lor sînt însă periculoase şi pot amplifica şi mai mult confuzia pe care consumatorii autohtoni o fac între cele două categorii de produse.
Conform criteriilor stabilite de legislaţie, produsul tradiţional este acela obţinut din materii prime tradiţionale, prezintă o compoziţie tradiţională sau un mod de producţie şi/sau de prelucrare ce reflectă un procedeu tehnologic tradiţional. Spre deosebire de produsele ecologice, cele tradiţionale nu au restricţii în ceea ce priveşte folosirea ca materie primă a cărnii de la animale tratate cu antibiotice şi hrănite cu furaje concentrate, a fructelor, legumelor, cerealelor stropite cu pesticide şi “îngrăşate” chimic sau a diverşilor conservanţi şi coloranţi. Produsele tradiţionale pot deveni ecologice doar dacă la producerea lor se foloseşte materie primă certificată ecologic, dar şi produsul finit este certificat ecologic – în urma unor verificări periodice, amănunţite şi cu plata unei taxe – de unul din cele 17 organisme de inspecţie şi certificare aprobate de Ministerul Agriculturii.
Deşi îşi anunţaseră iniţial prezenţa la inaugurarea instituţiei, atît premierul T
