În 2007, Jurnalul Naţional trăgea un semnal de alarmă în legătură cu haosul din parcarea de la Casa Presei. Iată-ne ajunşi în 2008, iar locul cu pricina se confruntă cu aceleaşi probleme. Numărul maşinilor este în continuă creştere, iar lipsa indicatoarelor şi a marcajelor rutiere duce inevitabil la producerea tamponărilor, devenite specialitatea casei, zilnic petrecându-se câte un astfel de incident. În 2007, Jurnalul Naţional trăgea un semnal de alarmă în legătură cu haosul din parcarea de la Casa Presei. Iată-ne ajunşi în 2008, iar locul cu pricina se confruntă cu aceleaşi probleme. Numărul maşinilor este în continuă creştere, iar lipsa indicatoarelor şi a marcajelor rutiere duce inevitabil la producerea tamponărilor, devenite specialitatea casei, zilnic petrecându-se câte un astfel de incident.
Imobilul de la Casa Presei se întinde pe 23.000 mp, cuprinde peste 6.000 de încăperi, în care lucrează 3.000 de persoane, alte 7. 000 fiind zilnic în trecere. Peisajul nu este deloc unul încântător. Pe principiul uite că facem şi noi ceva, în zonă au fost plantaţi mai mulţi copaci, iar spaţiul verde extins. Nimic rău în asta, însă s-au “omis” câteva “mici” detalii extrem de importante. În ditamai parcarea de la Casa Presei şi prin împrejurimi, indicatoarele şi marcajele rutiere care să te ghideze pe ce lume eşti sunt amplasate pe ici, pe colea, prin punctele (ne)esenţiale. Aşa că, dacă ai curiozitatea să arunci o privire, o să te convingi singur că regula primului sosit în intersecţie face legea. Este o mare de maşini (circa 1.000 de bucăţi pe zi), multe dintre ele parcate chiar pe spaţiul verde sau lăsate la voia întâmplării, blocând astfel şi căile de acces ale altor autovehicule.
Cei mai mulţi şoferi motivează că habar nu au pe unde trebuie să circule şi că sunt total derutaţi de faptul că în zonă nu există nici un indicator rutier, nici o trecere de
