Medic. Pacient. Faţă în faţă. Pacientul intră în cabinet ca la spovadă. Spune tot. În limbaj medical, acest interogatoriu se numeşte anamneză şi este foarte importantă pentru stabilirea diagnosticului.

Medic. Pacient. Faţă în faţă. Pacientul intră în cabinet ca la spovadă. Spune tot. În limbaj medical, acest interogatoriu se numeşte anamneză şi este foarte importantă pentru stabilirea diagnosticului.

Ştim că la început a fost cuvântul. Chiar şi în cazul diagnosticului medical, înaintea examenului fizic, a testelor de laborator, a examenelor imagistice, investigaţia medicală începe cu discuţii. Aceastăsinuoasă, aparent dezordonată, uneori indiscretă convorbire, care urmăreşte starea bolnavului, istoricul bolii sale, alte aspecte ale patologiei sale medicale, dar şi aspecte sociale şi familiale din viaţa bolnavului, se numeşte, în termeni ştiinţifici, anamneză. Bine făcută, ea este un instrument de analiză ştiinţifică, dar mai mult decât atât, este începutul relaţiei dintre medic şi pacient.

Amănunte decisive

Fireşte, prezentarea la medic este un eveniment important, deseori intimidant, uneori traumatizant, pentru că pacientul va întâlni o instanţă superioară care va decide asupra unui aspect esenţial al vieţii sale (starea sa de sănătate), vapătrunde mai mult decât orice persoană străină în intimitatea lui, va avea acces la cele mai personale trăiri, de aceea medicul trebuie să-l abordeze cu multă cordialitate, cu atenţie şi cu profesionalism, în timp ce bolnavul trebuie să-şi depăşească inhibiţiile şi reticenţa şi să fie deschis, minuţios şi cooperant. Anamneza nu este o simplă discuţie. În cursul ei, medicul va afla amănuntele menţionate mai sus, dar îl va studia pe bolnav din punct de vedere fizic şi comportamental, va sesiza simptome pe care bolnavul le neglijează, lucrurile de care nu e conştient sau, din contră, pe care vre