Cincinat si Pastorel In istoria literaturii romane, avem nu unul, ci doi regi neincoronati ai epigramei: Cincinat Pavelescu (1872-1934) si Al. O. (mai cunoscut ca "Pastorel") Teodoreanu (1894-1964). Redam astazi doar cateva mostre ale genialitatii amandurora. De pilda, Cincinat ii scrie unui anume Doinaru: "Cu spiritele tale mici / Greu reputatia sa-mi strici: / Intai, ca-n Tara Romaneasca / Nu-i om de duh sa te citeasca; / Iar daca vrunul s-a-nselat / Si te-a citit, sunt razbunat". In alt loc, il ia la ochi pe un critic din Iati: "Un bour tanar - Sevastos - / Cand navali sa ma rastoarne, / Isi rupse unul dintre coarne / In pieptu-mi matur, dar vanjos. / Si eu, adept al lui Christos, / Milos de orice dobitoc, / M-aplec si cornu-i rupt de jos / Pe frunte i-l lipesc la loc". Pamfletarul nu se sfieste nici sa se refere la viata aventuroasa a Reginei Maria: "Ferdinand, desi e rege, / Cand e vorba de femei / Si de vin, nu prea alege, / Dar Maria bea Stirbey!". Cat despre Al. Macedonski, Cincinat scrie fix asa: "Maestrul nostru are-o boala: / Ii plac sticleti... Dar, pe dulap, / Vad: colivia sade goala / Fiindca sticletii-i are-n cap!"...
Pastorel Teodoreanu o ironizeaza, in anii cei mai duri ai proletcultismului, pe una dintre poetele preferate ale regimului comunist, Veronica Porumbacu (care scrisese faimoasele versuri - "O, Europa, te simt in mine, / Te simt adanc in mine!"): "Mult stimata Veronica, / Eu credeam c-o ai mai mica! / Dar marturisirea-ti clara, / Din Gazeta Literara, / Dovedeste elocvent / Ca, in chestia matale, / De-adancimi fenomenale, / Intra-ntregul continent!". Spiritul de fronda se manifesta plenar si in randurile dedicate de Pastorel statuii ostasului sovietic: "Soldat rus, soldat rus, / Te-au ridicat atat de sus, / Ca sa te vada popoarele... / Sau fiindca-ti put picioarele". Schimbarea numelui unui bulevard bucurestean, di
