După primul semestru, producătorii de oţel aliniază rezultatele financiare la nivelul celor cerute de Bruxelles. Combinatele siderurgice impresionează Europa, dar mai puţin piaţa autohtonă. Importurile de oţel continuă să crească vertiginos.
Într-o jumătate de an, profit cât într-un an. Iar acolo unde au fost pierderi, creşte viguros profitul. Penultimul raport de monitorizare al industriei siderurgice autohtone pare cel mai spectaculos dintre cele realizate din 2005 încoace. De două ori pe an, la început de primăvară, respectiv de toamnă,
Ministerul Economiei transmite la Comisia Europeană date despre evoluţia celor şase combinate siderurgice autohtone, într-un program de monitorizare a stării de viabilitate. Până la sfârşitul 2008, fiecare combinat trebuie să fie declarat viabil, pe baza unor indicatori acceptaţi de Bruxelles (în principal raportul dintre câştiguri şi vânzări).
Combinatul care nu va trece examenul va trebui să returneze înapoi ajutorul de stat primit până la sfârşitul lui 2004, ceea ce echivalează cu intrarea în faliment. Dacă examenul ar fi fost dat la sfârşitul anului trecut, trei combinate (Galaţi, Călăraşi şi Reşiţa) ar fi fost declarate admise „din prima”.
La Târgovişte, probabil s-ar fi intrat într-o reexaminare mai indulgentă, iar la Câmpia Turzii şi Hunedoara s-ar fi spus „ne pare rău”. Ruşii de la Mechel, respectiv indienii de la Mittal-Arcelor s-au pus însă pe treabă şi au reuşit să regleze finanţele oţelăriilor pe care le conduc, beneficiind de avantajele integrării într-un grup economic.
Viabilitate prin investiţii
Astfel, după o jumătate de an, toate combinatele, cu puţin ajutor, ar fi fost declarate admise. „Erau de aşteptat performanţe economice bune în acest an, pe de-o parte datorită eforturilor investiţionale realizate de combinate în ultimii a
