„România este una dintre ţările care nu deţine o statistică referitoare la consumul de droguri.
Pe site-ul Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) figurează constant faptul că, în ţară, ar fi 40.000 de consumatori, de patru ani.“ Aşa susţine reprezentantul organizaţiei europene Europe Against Drugs (EURAD) la Consiliul Europei (CE), Gigel Lazăr.
Potrivit acestuia, în România nu pot fi înfiinţate centre de tratament antidrog deoarece nu se cunoaşte dimensiunea fenomenului. „Vrem să înfiinţăm centre de tratament antidrog, dar nu putem cere unui guvern să le înfiinţeze dacă nu ştim dimensiunea fenomenului. În România nu există în momentul de faţă un centru de tratament, iar pacienţii sunt trataţi cu metadonă. Dacă cineva doreşte să se trateze, trebuie să o facă în străinătate“, a mai arătat Lazăr, care a acuzat şi faptul că în anumite spitale din ţară se fac „afaceri cu stupefiante“.
Declaraţiile şefului reprezentanţei permanente EURAD la CE survin afirmaţiilor preşedintelui ANA, chestorul-şef Pavel Abraham, care a arătat, ieri, că numărul consumatorilor de heroină din România este în scădere.
Pentru a-şi susţine afirmaţiile, Abraham a invocat un studiu realizat anul trecut şi nu o evaluare bazată pe datele oferite de toate organizaţiile nonguvernamentale implicate în lupta antidrog. „Consumul de droguri nu a crescut ca urmare sau în corelaţie cu bugetul ANA, ci a cauzelor care ţin de evoluţia societăţii româneşti în perioada de după 1989“, arată preşedintele ANA, deranjat, printre altele, de faptul că fotografia sa, publicată în ediţia de luni a EVZ, „a fost aleasă încât să-i aducă un prejudiciu de imagine“.