In ultimii trei ani, peste 3.700 de angajati ai Ministerului de Interne si al Reformei Administrative au fost cercetati de Directia Generala Anticoruptie, iar peste 600 au fost pusi sub invinuire. Amploarea fenomenului l-a adus in atentia psihologilor DGA, care au ajuns la niste concluzii surprinzatoare. Una dintre acestea e faptul ca spaga da dependenta, la fel ca drogurile. Un caz clasic e al unui ofiter de la politia Autostrazi. Subcomisarul (maior) C. Catalin oprea soferii pe Autostrada Soarelui si le cerea pana la 600 lei pentru a nu-i amenda si penaliza.
Ofiterul a fost sef de post intr-o comuna ilfoveana, a terminat facultatea, a fost avansat si mutat la Politia Autostrazi. Aici a semnat si un angajament ca nu va lua mita, ca masura preventiva, si avea atributii de coordonare si cercetare accidente. Totusi, subcomisarul prefera sa stea pe radar. La ancheta, colegii lui au inteles de ce. Catalin C. acumulase o avere estimata la peste 1 milion de euro, proprietati imobiliare si multe afaceri. De ce a continuat sa riste totul pentru cateva amarate de sute de lei? Pur si simplu nu s-a putut abtine. Psihologii spun ca nivelul crescut de trai creat prin spaga creeaza dependenta si pentru familie.
Subiectul este ca un vitezoman cu permisul luat de mai multe ori si care merge iar cu viteza, crezand sincer ca nu va fi prins. Apoi, totul devine obisnuinta, spaga intra in cotidian. In familie, nimeni nu stie la inceput ce si cum. Cand familia realizeaza situatia, o accepta tacit, pentru ca s-a bucurat de beneficii.
Constientizarea riscului la care se supune politistul spagar ramane fara efect daca nu sunt si sanctiuni. Pana si functionarii MIRA spun in sondaje ca cea mai buna masura e sanctionarea cu promptitudine a actelor de coruptie. De aceea DGA face actiuni de prevenire cu personalul. Lucratori specializati trec pe la fiecare structu
