În cea mai dezvoltată regiune, Bucureşti-Ilfov, 80% dintre locuitori au apă la robinet. În nord-estul ţării, doar o treime din români au acest privilegiu. Sursa: Hepta
Chiar dacă au trecut aproape doi ani de la aderarea României la Uniunea Euorpeană, condiţiile de trai ale populaţiei lasă mult de dorit. Datele oficiale disponibile pentru sfârşitul anului trecut arată că mai puţin de jumătate din populaţia României avea acces la reţelele de alimentare cu apă. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), sistemul public de alimentare cu apă deservea, în 2007, 10,6 milioane de români, ce reprezintă puţin peste 49% din populaţie.
Regiunea cu reţeaua de apă cea mai dezvoltată este Bucureşti-Ilfov, unde aproape 80% dintre gospodării au apă curentă. Aceasta este urmată de regiunea Sud-Est, cu o pondere de 56,6% a celor racordaţi la reţea.
La polul opus se situează regiunea Nord-Est, unde abia o treime (35%) din populaţie are acces la reţelele publice de alimentare cu apă. În Oltenia, 38,4% din gospodării au apă curentă.
Cine vrea, poate
Construirea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare se află în responsabilitatea autorităţilor publice locale. Cele mai mari probleme se înregistrează la sate şi mai puţin în municipii, susţine Alexandru Ichim, purtătorul de cuvânt al Primăriei Sectorului 1 al Capitalei.
Pentru realizarea proiectelor, autorităţile locale au la dispoziţie atât bani de la bugetul de stat, cât şi fonduri europene.
Ministerul Dezvoltării derulează două programe de alimentare cu apă a satelor. „Primul program are în vedere introducerea sistemelor centralizate de alimentare cu apă în 30% dintre satele României, urmând ca 2,5 milioane de locuitori să aibă apă potabilă. Al doilea program guvernamental vizează alimentarea cu apă în 860 de localităţi pentru 1,3 milio
