Există peste 1.500 de alimente care pot deveni mărci înregistrate
Magiunul de Topoloveni, caşcavalul de Bacău şi borşul de Brăila sunt produsele tradiţionale româneşti care au fost înregistrate ca branduri la nivelul UE. Acestea vor intra pe pieţele europene la preţuri mai mari decât se vând în România, ceea ce înseamnă un câştig important pentru producători. Deşi legea prin care se reglementează condiţiile de înregistrare ca mărci tradiţionale a alimentelor a intrat în vigoare de la 1 ianuarie a.c., producătorii care s-au încumetat să se înscrie pot fi număraţi pe degete.
România are un potenţial de peste 1.500 de produse alimentare care pot deveni mărci înregistrate şi care pot aduce mii de euro în buzunarele producătorilor. Magiunul de Topoloveni o să fie un brand în Europa, pentru că e „tare ca smoala şi poate sta oricând drept în faţa terciului bulgar“, a declarat Bibiana Dolores Stanciulov, proprietara fabricii, pentru Ştirile ProTv.
Femeia a făcut demersurile necesare pentru a atesta faptul că românii produc deliciosul magiun din anul 1915, fiind convinsă că va câştiga lupta comercială cu dulceţurile europenilor, în preferinţele amatorilor de dulciuri.
Business-planul e simplu, din 2009, Bibiana Dolores Stanciulov o să ambaleze magiunul şi o să ceară mai mult de 1.200 de euro pe tonă. Altă afacere, alt produs. Liliana Rozoleanu a obţinut atestatul de produs tradiţional pentru borşul de Brăila, care îi poate aduce câteva mii de euro pe lună. În fine, şi producătorii de lactate vor să aibă branduri europene: brânza de burduf de Bran şi caşcavalul de Bacău.Paradoxal însă, una dintre cele mai cunoscute mărci românesti, zaibărul, nu e pe placul europenilor pentru că e un soi hibrid. Edilii din oraşul Băileşti au depus o cerere la OSIM, prin care să poate proteja zaibărul în România.Gheorghe Albu, secretar de stat în Ministerul Agric
