Insula sardiniană a devenit „câmpul de luptă” dintre secesionişti şi militanţii de extremă dreapta. Insula mediteraneeană Mal di Ventre a fost ocupată la sfârşitul lui august de Salvatore Meloni, care s-a autoproclamat preşedintele noii Republici autonome Mal Entu. Mal Entu este numele original al insulei, în dialect sardinian. Se traduce “vânt rău”, dar italienii îi spun Mal di Ventre (care înseamnă “durere de burtă”), păstrând o traducere eronată a unui funcţionar piemontez din secolul al XVIII-lea, pe vremea când Sardinia aparţinea casei regale de Savoia.
După ce a ocupat paşnic insula, împreună cu cinci susţinători, Meloni şi-a instalat “reşedinţa prezidenţială oficială” într-un cort albastru de plastic, pe o plajă virgină, la adresa “nr.1, Malul Mării”. A trimis apoi scrisori la Naţiunile Unite, Uniunea Europeană şi premierului italian Silvio Berlusconi pentru a anunţa independenţa noii republici.
Prim pas spre independenţa Sardiniei
De profesie camionagiu, Salvatore Meloni (65 de ani) şi-a petrecut nouă ani în închisoare, în anii 1980, pentru “conspiraţie împotriva statului”. El consideră că proclamarea Republicii autonome Mal Entu este un prim pas spre viitoarea independenţă a Sardiniei.
“Este pământul nostru, fiindcă ne îngrijim să-l curăţăm şi să ocrotim zona marină”, explică Meloni, care a iniţiat o chetă pentru a strânge bani ca să răscumpere Mal di Ventre, ce aparţine din 1972 lordului englez Rex Miller. Liniştea insulei a fost tulburată cu câteva zile în urmă, când un grup de militanţi italieni de extremă dreapta a sosit pe neaşteptate şi a arborat steagul italian. Separatiştii sunt hotărâţi să ignore gestul lor.
Preşedintele vrea să înconjoare drapelul cu sârmă ghimpată, care să simbolizeze represiunea mişcărilor secesioniste în lume.
Sardinia, atracţia milionarilor
