Culmile greoaie ale munţilor, acoperite de păduri de fag, şi fâneţele smălţuite cu flori alcătuiesc un veritabil muzeu geologic natural, care se numeşte Bucovina. Despre masivele muntoase Rarău şi Giumalău, Geo Bogza spunea că reprezintă „dimensiunea fundamentală a lumii, latura cosmică a vieţii şi a istoriei”.
Bucovina este, în întregime, un adevărat monument al naturii. Culmile greoaie ale munţilor, rocile, dintre cele mai diversificate, scoase la lumină de curgerea neîntreruptă a apelor, pădurile de răşinoase şi de fag şi fâneţele smălţuite cu flori rare alcătuiesc un veritabil muzeu geologic natural.
„Ţara de fagi” sau Bucovina ascunde codri seculari, rezervaţii naturale, specii rare de plante şi animale. Despre masivele muntoase Rarău şi Giumalău, apropiate între ele, care se află la nord de valea Bistriţei, Geo Bogza spunea că reprezintă „dimensiunea fundamentală a lumii, latura cosmică a vieţii şi a istoriei”.
Munţii Giumalău, care domină împrejurimile prin cei 1.857 metri altitudine, sunt formaţi din roci ce se desfac uşor în foi sau în
plăci subţiri. Giumalăul are ca principală atracţie o cupolă golaşă care oferă cea mai grandioasă privelişte din Carpaţii Orientali. La poalele de sud ale acestor munţi, râul Bistriţa a săpat Cheile Zugrenilor, care se află în judeţul Suceava, presărate cu repezişuri, vârtejuri sau bulboane.
„Pietrele Doamnei“, turnuri gotice
Pădurea Seculară Giumalău, care se află pe teritoriul comunei Pojorata, a fost declarată rezervaţie naturală în 1941 şi se află la 1.680 metri altitudine, având pante abrupte ce şerpuiesc printre molizi, scoruşi şi paltini de munte. Râsul, cocoşul de munte sau corbul, declarat monument al naturii, se avântă pe cel mai înalt masiv al Bucovinei, Giumalăul, unde temperaturile medii anuale înregistrate ajung doar la două grade C
