Dupa ce au cladit cu sacrificii imense cam tot ce e de valoare în tara asta, din ce în ce mai multi pensionari români sunt pusi în umilitoarea situatie de a se împrumuta cu bani pentru a-si achita datoriile la întretinere sau chiar pentru a-si organiza funeraliile.

Vrând probabil sa dea un sens nou proverbului „Cine n-are batrâni sa-si cumpere”, guvernantii lipsiti de orice Dumnezeu amagesc cu nerusinare generatia de vârsta a treia – de regula în ajun de alegeri – care n-are încotro si înghite periodic aceeasi galusca a maririi pensiilor.

Spun asta deoarece mult trâmbitatele majorari ale veniturilor se dovedesc a fi de fiecare data doar praf în ochii parintilor si bunicilor nostri, cuprinsi de disperare atunci când deschid plicurile cu facturile de gaz si energie electrica sau când au de achitat datoriile la servicii si utilitati. Ca sa nu mai vorbim de pretul alimentelor si al medicamentelor, produse prohibitive pentru marea majoritate a persoanelor de vârsta a treia din România. Ce valoare are indexarea unei pensii daca înainte economia consemneaza o explozie a preturilor? Cinismul ce caracterizeaza manevrele politicienilor, care se bat pentru a-si face imagine de pe urma pomenii, e evident: în loc ca rezultatele cresterii economice sa se reflecte la timp pe masa pensionarului, acesta trebuie sa astepte de fiecare data valul de scumpiri si rundele electorale pentru a primi ceva.

Propun un experiment actualilor guvernanti: sa fie pusi în situatia de a supravietui cu o pensie obisnuita, de câteva sute de lei lunar. Fara acces la conturi bancare sau la şpăgi. Sunt sigur ca dupa doua luni de greva foamei, în cazul în care vor supravietui, demnitarii îi vor privi pe bunicii nostri cu ceva mai mult respect si îi vor trata cu mai multa demnitate, ca pe niste oameni care înseamna ceva si nu ca pe niste procente bune doar pentru câstigarea alegerilor. @N