Fostele state componente ale defunctei Uniuni Sovietice au privit cu groază cum armata rusă a pătruns în august pe teritoriul Georgiei, sub pretextul apărării cetăţenilor ruşi. O veritabilă undă de şoc a străbătut fostul spaţiu sovietic de la debutul crizei ruso-georgiene din Belarus, Ucraina, Republica Moldova, trecând spre Asia Centrală.

Cele 15 republici care şi-au proclamat independenţa după destrămarea Uniunii Sovietice au fost incluse de Rusia în categoria “străinătate apropiată”, Moscova manifestându-şi interesul special pentru această zonă în care trăieşte o importantă minoritate rusă.

Intervenţia activă a Rusiei în apărarea minorităţii nu este privită cu ochi buni în ţările pe teritoriul cărora acestea locuiesc. Este cazul Ucrainei, al ţărilor baltice, dar şi al unor state din zona Caucazului. Ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, declara că intervenţia Moscovei în Georgia nu este o premieră. El a amintit că dezmembrarea Poloniei de către Rusia în secolul XVIII  s-a făcut tot sub pretextul “apărării drepturilor minorităţii ruse”.

Rusia îşi vrea sateliţii înapoi

După evenimentele din Georgia, lupta pentru influenţă în fostele republici sovietice s-a transformat într-o confruntare deschisă, scrie Feodor Lukianov  în “Moscow Times”. Moscova îşi articulează clar politica faţă de fostele republici sovietice, pe care le doreşte exclusiv de partea sa.

Azerbaidjanul şi Armenia, cooperante

Vecinele Georgiei din Caucazul de Sud, Azerbaidjan şi Armenia, încearcă un echilibru fragil, afişându-şi disponibilitatea de a coopera cu toată lumea, dar având grijă să nu se apropie prea mult de niciuna dintre părţi. Dar dacă Erevanul îşi strică relaţia cu Tbilisi, partener economic important şi gazdă a unei comunităţi armene semnificative, va deveni şi mai izolat. În acelaşi timp,