» Pe culmile Apusenilor, la 1.200 metri altitudine, in apropierea catunului Casa de Piatra se gaseste una dintre cele mai spectaculoase pesteri din Romania, Ghetarul de la Vartop. Inchisa pentru turisti deoarece nu are un acces amenajat, pestera a devenit celebra in spatiul stiintific dupa ce in urma cu 30 de ani aici au fost descoperite urme pietrificate ale "Omului de Vartop" (om de neanderthal), cu o vechime de 62.000 de ani.

Denumirea pesterii vine de la platoul sub care se afla (platoul Vartop), "vartoapele" fiind adanciturile care se formeaza in zonele carstice. Este situata in versantul vestic al muntelui, spre Valea Garda Seaca, la o diferenta de nivel de 170 metri fata de fundul vaii. Blocul de gheata adapostit in interiorul pesterii are aproximativ 1.600 metri cubi. Intrarea in pestera este cunoscuta de localnici de sute de ani, dar nu a fost mentionata in lucrari stiintifice pana in 1955, cand o echipa condusa de profesorul Marcian Bleahu a patruns in galeriile profunde ale pesterii. Ulterior a fost cartata de Bleahu impreuna cu un alt speolog renumit, Iosif Viehmann. In 1957 a fost declarata Monument al Naturii si inchisa cu poarta. Multi specialisti sustin ca este chiar mai spectaculoasa decat mult mai celebra pestera "Ghetarul de la Scarisoara".

"Neanderthal de Vartop"

Cercetarile stiintifice au continuat ulterior, in 1974 fiind descoperita "Sala Pasilor" de catre o echipa condusa de profesorul Iosif Viehmann, de la Institutul Speologic "Emil Racovita" din Cluj. In aceasta sala au fost descoperite urme pietrificate ale "Omului de Vartop", din care una a fost recoltata si studiata la Institutul de Speologie din Cluj. Urma are 22 centimetri lungime si 10,6 centimetri latime. Degetul mare era mai departat de celelalte degete cu 1,6 centimetri, lucru care a indus constatarea ca putea "apuca" obiecte cu piciorul ca si maimutel