Desi mult timp s-a presupus ca primele creaturi care au dezvoltat degete erau tetrapodele, animale partial aerobe, care s-au tarat din mare pe uscat cu 10 - 20 de milioane de ani in urma, oamenii de stiinta au reusit sa identifice originea degetelor in fiziologia creaturilor acvatice care stapaneau marile cu 385 de milioane de ani in urma.
Un studiu realizat in Suedia sugereaza ca nevoia de adaptare la mediul mlastinos sau chiar uscat a condus la trecerea graduala, prin selectie naturala, de la aripioarele de peste, utile doar inotului, la membre articulate, capabile sa sustina greutatea corpului pe teren solid, relateaza "Daily Mail".
Faptul pare sa ateste ca inotatoarele pestilor au evoluat treptat in ceea ce au devenit degetele noastre de la maini si de la picioare.
Noul studiu a relevant faptul ca degete rudimentare, atrofiate, erau deja prezente in formatiunea scheletica a pestelui lung de un metru, botezat Panderichthys, o specie de tranzitie intre peste si tetrapod.
Potrivit unuia dintre cercetatorii responsabili cu desfasurarea cercetarilor, profesorul Per Ahlberg, de la Universitatea Uppsala, din Suedia, noile descoperiri au rezultat din reexaminarea fosilelor deja existente.
Desi mult timp s-a presupus ca primele creaturi care au dezvoltat degete erau tetrapodele, animale partial aerobe, care s-au tarat din mare pe uscat cu 10 - 20 de milioane de ani in urma, oamenii de stiinta au reusit sa identifice originea degetelor in fiziologia creaturilor acvatice care stapaneau marile cu 385 de milioane de ani in urma.
Un studiu realizat in Suedia sugereaza ca nevoia de adaptare la mediul mlastinos sau chiar uscat a condus la trecerea graduala, prin selectie naturala, de la aripioarele de peste, utile doar inotului, la membre articulate, capabile sa sustina greutatea corpului pe teren soli