Imaginea pe care candidatul la un job o afişează la interviu este de cele mai multe ori falsă. După angajare, atunci când masca dispare, angajatorul poate descoperi că nu a făcut cea mai bună alegere şi că testul de onestitate a fost picat. De cele mai multe ori, la un interviu, atât angajatorul, cât şi candidatul sunt protagoniştii unei piese de teatru ad-hoc. Fără regizori, lumini, sunetişti, doar ei doi, încercând să se impresioneze reciproc. În tot acest joc îşi fac loc şi minciuna, distorsionarea sau omiterea unor informaţii relevante. Specialiştii în resurse umane ai site-ului www.careerexperts.ro susţin că onestitatea este cea mai bună strategie de interviu.

Formal şi scorţos Imaginea formală, rigidă, scorţoasă pe care angajatorii o impun şi care aduce candidatului jobul dorit susţine falsitatea şi minciuna. Chiar dacă acceptă jobul şi pe moment sunt încântaţi de oferta care li s-a făcut şi de victoria obţinută, angajaţii descoperă că vor lucra într-un mediu care nu li se potriveşte, care este diferit de valorile şi viziunea lor despre viaţă şi că nu sunt fericiţi şi mulţumiţi. Aşa că, în scurt timp, îşi dau demisia, iar la următorul interviu va adopta o atitudine informală şi o ţinută lejeră.

„Trebuie să obţin neapărat acest job Lipsa de onestitate la interviu vine de obicei dintr-o gândire lacunară, care funcţionează după următorul plan: „eu trebuie să obţin neapărat acest job“, „ca să obţin jobul, trebuie să fac o impresie bună la interviu“ şi „ca să fac o impresie bună, trebuie să pretind că sunt altcineva“. Problema este că şi atunci când ultimele două afirmaţii sunt adevărate, prima este o exagerare. Niciodată nu „trebuie“ cu adevărat să obţineţi un anumit job.

Strategie pe termen lung

Lipsa de onestitate la interviu se bazează pe o gândire pe termen scurt, care vă permite să vedeţi doar efectul imediat, adică trecerea interviulu