Foioasele folosesc un mecanism celular elaborat, ce provoacă, toamna, desprinderea frunzelor, care vara sînt adevărate “celule solare”, dar iarna devin inutile, potrivit unui studiu publicat în “Science”. Fiecare frunză are un strat special, numit de cercetători “zona de extirpare”. Cînd soseşte toamna, celulele din acest strat încep să se umfle, încetinind transportul substanţelor nutritive primite de la trunchi, pînă cînd această zonă este izolată total printr-o linie de demarcaţie, unde frunza se va desprinde de creangă. Un strat protector “vindecă” rana, prevenind evaporarea apei şi împiedicînd intrarea gîndacilor, arată noul studiu, realizat de cercetătorii de la Imperial College din Londra. Descoperirea urmează unui alt studiu care explică modul cum se formează culorile frunzişului, toamna. Se pare că frunzele devin galbene odată ce pierd clorofila, care generează energie, dar noua culoare atrage gîndacii, aşa că anumite specii de arbori produc un pigment roşu pentru a se proteja de insecte. “Dacă riscul de atac din partea insectelor este mare, provocînd copacului pierderi mai mari decît cele de producere a pigmentului roşu, toamna, arborele va avea mai multe beneficii dacă îşi înroşeşte frunzişul. Dacă acest risc este mic, copacul poate rămîne galben”, a spus profesorul Thomas Döring, unul dintre autorii studiului. Înţelegerea “procesului de extirpare” prin care arborii şi florile înlătură frunzele şi petalele poate avea aplicaţii în dezvoltarea de noi specii, prin inversarea acestui mecanism, cum ar fi bradul de Crăciun care nu-şi pierde acele. Savanţii au descoperit că mecanismul celular natural care provoacă înlăturarea frunzişului în lunile reci este determinat genetic.

Autori: A.B.

Foioasele folosesc un mecanism celular elaborat, ce provoacă, toamna, desprinderea frunzelor, care vara sînt adevărate “celule solare”, dar iarna devin inutil