O, e de-ajuns un gest de-abia
schiţat,
O rază de lumină, numai una,
Răsfrîntă în oglindă, lîngă pat,
Trezind roua din preş, crăpînd
căpşuna
Îmbrobonată, printre struguri, pe o
tavă
Uitată din greşeală pe podele,
Un vechi dulap suind lin clipa-n
slavă,
Un ciucur atîrnînd de la perdele,
Parcă-nmuiat, bun zahăr candel
tare,
De gura mea voioasă de copil,
Ca să pricep că ai sosit tiptil,
Îngere Mare... O, e de-ajuns un gest de-abia
schiţat,
O rază de lumină, numai una,
Răsfrîntă în oglindă, lîngă pat,
Trezind roua din preş, crăpînd
căpşuna
Îmbrobonată, printre struguri, pe o
tavă
Uitată din greşeală pe podele,
Un vechi dulap suind lin clipa-n
slavă,
Un ciucur atîrnînd de la perdele,
Parcă-nmuiat, bun zahăr candel
tare,
De gura mea voioasă de copil,
Ca să pricep că ai sosit tiptil,
Îngere Mare...