Mai mulţi tineri au desenat din spray-uri mesajul lor de linişte în oraş. Artiştii, consideraţi deseori vandali, au folosit ieri pereţi „legali“. Sursa: Cosmin Marinescu
Afară e vopsit gardul, înăuntru- i leopardul.“ Vorba e valabilă pentru cei mai mulţi dintre grafferii bucureş teni. „Leopardul“ are caschetă, carnet de amenzi, baston şi maşină care te duce la secţie.
Pentru cei mai mulţi dintre ei, graffitiul e provocare şi adrenalină. Pentru poliţişti şi autorităţile locale e vandalism. Asta când nu se desenează „cu voie“ de la stăpânire. Vreo zece tineri au dat culoare, ieri, mai multor panouri atârnate pe gardul sediului Poliţiei Capitalei şi au desenat, „la liber“, în faţa celor care de obicei îi fugăreau. „PAX URBANA“ veţi citi pe placajele atârnate de gardul poliţiei, până duminică. Un mesaj de „Ziua securităţii comunitare“, transmis de tinerii implicaţi în proiectul Kartier.
Graniţa între artă şi infracţiune e trasată destul de greu la nivel practic. Teoretic, o rezolvă Legea 61/1991, la articolul 2, punctul 16 - constituie contravenţie „scrierea sau desenarea, fără drept, pe pereţii clădirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosinţă comună aflate în locuri publice, deteriorarea prin orice mijloc a acestora“.
Pentru desenatori, între artă şi vandalism stă calitatea „piesei“: „La fel ca în alte ramuri artistice, există multe prostii, multe lucruri care nu au ce căuta, dar şi chestii absolut geniale. Diferenţa o fac actorii principali, adică artiştii graffiti. Ei sunt cei care pot face dintr-o intervenţie o lucrare de artă sau un act de vandalism“, spune Alexandru Ciubotaru, alias „Pisica pătrată“, ale cărui desene se pot vedea pe mulţi pereţi din Bucureşti, de vreo patru ani.
Desenatorii de graffiti aşteaptă cu sufletul la gură ca autorităţile să le pună la dispoziţie spaţii legale în care să se
