Salariile cresc, pensiile cresc iar gazele nu se mai scumpesc. Din cornul abundentei curge lapte si (mai nou si) miere. Europa intreaga ne invidiaza pentru cresterea economica. Foarte greu in atari conditii de fericire extrema de gasit subiecte de dezbatere pentru campania electorala. Noroc cu guvernul care se gandeste la toate si ne propune sa ne petrecem timpul discutand, de exemplu, despre Constitutie. Astfel premierul Tariceanu vorbeste de:

”(…) o dezbatere serioasa privind revizuirea Constitutiei, precizand ca Romania ar trebui sa aleaga intre republica parlamentara sau monarhie.”

Nu pot decat sa fiu de acord cu faptul ca schimbarea actualei Constitutii este absolut necesara. Am scris in cateva randuri despre neajunsurile grave ale actualului text constitutional (de exemplu, in [1] si in [2]). Insa consider ca abordarea subiectului in campania electorala este in cel mai bun caz inutila fiindca ea este personalizata. Or unul dintre motivele pentru care actuala Constitutie a devenit obsoleta la mai putin de patru ani de la adoptare este ca ea a fost creata ad-hoc, pentru puterea politica de la vremea respectiva, sau mai bine zis pentru persoanele care o detineau. Intr-o configuratie politica diferita erorile ei de conceptie au devenit evidente. Niste responsabili politici care isi merita numele ar trebui sa evite repetarea acestei erori. Nu este cazul dlui Tariceanu, care exclude din start din optiuni republica prezidentiala argumentand:

” (…) trebuie oprite incercarile de deplasare spre o republica de tip prezidential caracteristica tarilor din regiunea Caucazului, foste sovietice, unde avem regimuri de putere unipersonala. Potrivit lui Tariceanu, Romania se afla in tiparul unei republici parlamentare cu o functie suplimentara, cea prezidentiala, careia ii da anumite atributii executive. Romania poarta mai degraba amprenta unei republ