Speculatiile pe Bursa si prognozele meteo au multe lucruri in comun. Pentru a face predictii ale evolutiei cotatiilor bursiere, investitorul nu isi poate baza deciziile doar pe o singura informatie. La fel si in cazul prognozelor meteo: imaginile de statelit arata unde se situeaza furtuna si prin ce regiuni a fost in urma cu cateva zile. Imaginile din statelit nu spun insa si inspre ce regiuni se indreapta furtuna. Pentru a prognoza deplasarea furtunii, este nevoie de mai multe informatii precum presiunea atmosferica, curentii de aer si umiditatea, factori care “vor ghida” furtuna spre o regiune sau alta.

In cazul fondurilor mutuale, “meteorologul de serviciu” dispune insa de valoarea presiunii atmosferice sau a umiditatii pentru a-si putea da seama incotro se indreapta “ furtuna”. Si asta pentru ca fondurile mutuale de actiuni redau aprecierea sau, dupa caz, deprecierea bursiera cu pana la trei zile intarziere. Cu aceste informatii la indemana, se poate investi intr-un fond de actiuni in functie de cum “bate” Bursa.

Cu importanta precizare insa ca persoana in cauza nu mai este investitor, ci devine speculator. Iar principala diferenta dintre un investitor si speculator este ca celui din urma nu-i pasa de valoarea inerenta a unei unitati de fond, ci este interesat doar de marcarea unui profit ridicat in cat mai scurt timp posibil.

Modul de calcul al unitatii de fond este stabilit de Regulamentul 15 din 2004, care de la inceputul anului se afla pe masa de dezbateri a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) in vederea modificarii. Decalarea existenta intre evolutia pietei de actiuni si cea a unitatii de fond permite investitorilor sa speculeze prin iesirea din fond dupa ce au asistat la scaderi ale Bursei, prin intrarea in fond dupa ce Bursa a inregistrat cresteri.

De exemplu, in cazul cresterilor de pana la 15% ale actiunilor d