EDIFICATOR. Imaginile accidentarii croatului Eduardo de la Arsenal vorbesc de la sine despre duritatea din Premiership Cauze. Calendarul aglomerat, intensitatea antrenamentelor si meciurilor, caracteristicile individuale din punct de vedere medical ale cluburilor si jucatorilor sunt factorii care determina numarul accidentarilor in sportul rege

Andrei Trifan

In 2001, trei membri ai Departamentului de Sanatate de la Universitatea din Linkoping, Jan Ekstrand (acesta este si directorul medical al UEFA), Markus Walden si Martin Hagglund, au demarat un studiu extrem de interesant cu privire la accidentarile din fotbal. Cei trei au hotarat sa analizeze, primind ajutor de la staff-urile medicale ale formatiilor in speta, toate indisponibilitatile suferite de 266 de jucatori provenind de la 11 cluburi de top din cinci tari europene. Apoi, timp de 7 ani cat a durat studiul, procesul a fost extins la peste 70 de grupari din 18 tari. Datele obtinute sunt de o acuratete maxima, tinand cont ca au fost inregistrate cauzele si efectele a peste 4.500 de accidentari. Cele mai importante concluzii arata ca:

fotbalistii din zonele nordice sunt mai predispusi la accidentari decat cei din zonele sudice;

campionatele Olandei si Angliei au un grad mai ridicat de periculozitate, cu 41,8 accidentari la 1.000 de ore de efort (antrenamente si meciuri), fata de cele ale Frantei, Italiei sau Spaniei, care au o medie de 24 de accidentari la 1.000 de ore de efort;

accidentarile grave (cu o perioada de inactivitate de minimum patru saptamani) reprezinta 15% din total;

zona cea mai frecvent lezata este cea a coapsei (16% din cazuri);

jucatorii care evolueaza pentru nationalele tarilor lor sunt mai expusi accidentelor in timpul meciurilor decat in timpul antrenamentelor, dar nu sunt mai expusi, in general, la accidentari decat ceilalti jucatori;

i