Ori de câte ori îmi cade în mână o scriitură despre România o citesc pe-ndelete, uneori cu plăcere, alteori cu revoltă. Plăcerea survine, de cele mai multe ori, atunci când textul abundă în istorie. O istorie veche de mii, chiar milioane de ani. O istorie petrecută pe aceste meleaguri, cu “personaje” astăzi nemaiîntâlnite, dar cu poveşti cu morală încărcată.

Ori de câte ori îmi cade în mână o scriitură despre România o citesc pe-ndelete, uneori cu plăcere, alteori cu revoltă. Plăcerea survine, de cele mai multe ori, atunci când textul abundă în istorie. O istorie veche de mii, chiar milioane de ani. O istorie petrecută pe aceste meleaguri, cu “personaje” astăzi nemaiîntâlnite, dar cu poveşti cu morală încărcată.

În România de astăzi găsim urme ale României de ieri şi urme ale unui trecut atât de îndepărtat încât abia dacă se mai lasă dezvăluit pe oalele şi ulcelele nearse în foc, descoperite la Popina Burduşani din Ialomiţa actuală. Comuna Burduşani, a cărei existenţă a fost atestată documentar în a doua jumătate a secolului al XV-lea, se înalţă pe o mică ridicătură de teren în formă alungită, creată de mama-natură, de-a lungul timpului, cu ajutorul depunerilor de aluviuni ale apelor din jur. Aici, în buricul Popinei au fost găsite urme de aşezări umane atribuite unei perioade de mult uitate – Eneolitic, sfârşitul Epocii Pietrei.

Articolul de fond din ediţia de astăzi a suplimentului ZOOM – “Burduşeni: amprentele preistoriei” – se vrea o lecţie de ştiinţă bine documentată şi riguros construită din condei. Vă invit, aşadar, la o lectură plăcută despre civilizaţii care s-au aflat odinioară pe aceste pământuri. Vă invit să luaţi loc alături de mine într-o autentică maşină a timpului, care vă va purta pe un drum “anevoios”, ce începe cu mijlocul mileniului al cincilea înainte de Hristos. Veţi afla, între altele, că cei care studiază în cele mai