"Ea îl vrea înapoi. E foarte categorică. Nu-i pasă că va călca peste cadavre. Suferinţa ei nu-i mai puţină. El i-a distrus viaţa. Focul poate să ardă. Zâmbetul cinic al femeii din trecut se ridică peste toată cenuşa."
O iubire de-o vară poate zdruncina din temelii o căsnicie aparent împlinită şi poate scoate la suprafaţă cenuşa unui cuplu, arsă mocnit timp de 20 de ani, acesta este mesajul spectacolului "Femeia din trecut", care a avut acum câteva zile premiera la Metropolis. Regizorul Theodor Cristian Popescu s-a întors, după opt ani, pe scena teatrală românească, alături de actriţa sa fetiş (Cristina Toma), readucând în atenţie un alt cuplu din viaţa reală, pe actorii Lucian Pavel şi Lelia Ciobotariu.
I-am mai văzut pe toţi, acum nişte ani, sub bagheta aceluiaşi coregraf Florin Fieroiu, în "Îngeri în America", la Nottara. Regizorul a fost plecat el însuşi în America. Toţi îşi reprezintă acum poate prin textul lui Roland Schimmelpfennig propriile zbateri, prinşi într-un carusel al dramei cuplului contemporan, strivit de replicile cruzimii şi cinismului. Ne amintim parcă de "Nora" contemporană a lui Ostermeier, cu care regizorul a lucrat.
Frank (Lucian Pavel) şi Claudia (Lelia Ciobotariu) par un cuplu bine sudat. Au totul împachetat, sunt gata să se mute într-un alt colţ de lume. Andi (Conrad Mericoffer), fiul lor, îşi ia rămas-bun de la Tina (Andreea Boboc), o adolescentă rebelă cu ciorapi vărgaţi şi bocanci. Doi copii teribili care îşi scriu dragostea pe pereţi. Din senin, în casa aproape pustie a cuplului îşi face apariţia Romy Vogtländer (Cristina Toma), o femeie stranie, parcă din altă lume, care are pretenţii foarte ferme asupra lui Frank, în numele jurământului de iubire dintr-o vară de odinioară.
Ea îl vrea înapoi. E foarte categorică. Nu-i pasă că va călca peste cadavre. Suferinţa ei nu-i mai puţină. El i-a
