În timp ce în Occident laboratoarele şi universităţile au fost deschise pentru publicul larg, în România s-au organizat patru standuri în aer liber

„Doamnă, ce legătură are casa de ţăran cu fizica?” şi-a întrebat, vineri seară, un elev profesoara de fizică, în timp ce străbătea împreună cu colegii săi aleile Muzeului Satului din Bucureşti. „Atracţia gravitaţională, băi, care o ţine (n.r. casa) pe pământ”, îi răspunse un „tovarăş” de clasă. „Doamna, asta da oră de fizică!” „Deci să înţelegem că am venit aici la mişto?” curgeau remarcile şcolarilor către cadrul didactic care le răspundea prin zâmbet. Plimbarea celor câteva zeci de şcolari de la Liceul „Alexandru Ioan Cuza” din Capitală prin Parcul Herăstrău a făcut parte din „Noaptea Cercetătorilor”, eveniment iniţiat şi finanţat de Uniunea Europeană cu scopul de a apropia cercetătorii de publicul larg.

În timp ce în 200 de oraşe europene noaptea de 26 septembrie a însemnat acces liber în laboratoarele şi centrele de cercetare ale institutelor şi universităţilor, dezbateri şi prezentări publice, la Bucureşti, cabinetul de consultanţă „Călin Tatomir”, firma care a contractat 40.000 de euro din bugetul Bruxelles-ului, a reuşit , în al doilea an consecutiv, să facă evenimentul cvasiinexistent. Deşi pentru respectiva ocazie erau anunţate ateliere de creaţie şi ateliere de fizică, concursuri şi science-cafe-uri, organizatorii s-au limitat la aducerea unor grupuri de elevi la Muzeul Satului şi la Muzeul Naţional Tehnic, la montarea a patru standuri în Parcul Carol, unde cei interesaţi puteau să plimbe un roboţel teleghidat, să se fotografieze sau să ia câteva lecţii de semnalizare la distanţă cu ajutorul steguleţelor, câteva tricouri oferite cadou şi un foc de artificii.

Nici vorbă însă de vreun atelier sau vreun grup de cercetători care să îi iniţieze pe elevi în tainele ştiinţei. Cu toate acestea,