România ocupă primul loc în Europa în topul cheltuielilor pentru carne şi produse din carne şi locul doi la băuturi alcoolice. Cu toate că românii continuă veşnicul război cu lipsa banilor, ofertele pentru produsele de consum şi alte bunuri de folosinţă îndelungată scot din bugetul lor sume din ce în ce mai mari. Varietatea pieţei şi creşterea continuă a ofertelor îi determină pe cei mai mulţi dintre ei să cheltuiască mai mult decât e necesar.

Fumăm şi bem mult

Spaţiul european a clasat România, în 2005, în fruntea clasamentului la cheltuielile pentru alimente, băuturi alcoolice şi tutun, fiind urmată la mare distanţă de Lituania, Bulgaria, Letonia şi Slovacia, potrivit unui studiu efectuat de Eurostat.

Astfel, datele furnizate de Biroul european pentru statistică spun că jumătate din veniturile unui român se duc pe produse alimentare, alcool şi ţigări. Celelalte priorităţi financiare sunt, descrescător, îmbrăcămintea şi încălţămintea, cumpărarea de locuinţe, sănătatea şi ieşirile în oraş. Ultima pe lista investiţiilor românilor este educaţia.

Aceste lucruri se întâmplă în condiţiile în care salariul mediu al unui român la data studiului nu depăşea 800 de lei. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, salariul mediu net a ajuns, în 2008, la aproape 1.300 de lei. Aşadar, salariile în creştere ale românilor le permit acestora accentuarea goanei prin magazine şi supermarketuri.

Creditul, o treaptă spre dezastru?

Atâta timp cât mai mult de jumătate din salariul unui român se duce pentru hrană, acestuia nu-i rămân bani decât pentru plata facturilor şi a impozitelor sau pentru combustibil. Aşa cum explică analistul financiar Ilie Şerbănescu, bunurile de folosinţă îndelungată nu mai pot fi cumpărate din economii, ci doar printr-un credit bancar. „Situaţia tinde să devină dezastruoasă şi conseci