Mondial trăieşte! Pentru Doru Tufiş, celebra formaţie care a făcut furori în anii ’70 nu va muri niciodată.
Mondial trăieşte! Pentru Doru Tufiş, celebra formaţie care a făcut furori în anii ’70 nu va muri niciodată.
CHITARA şI VOCEA! Dar mai ales chitara, instumentul pe care îl mânuia atât de bine, l-a integrat pe Doru Tufiş în sânul familiei “Mondial”. Îşi aduce aminte de toate grupurile care au fost în anii aceia, anii istorici ai muzicii româneşti şi internaţionale: “Atunci s-au restructurat astfel de grupuri. Aceeaşi mişcare a avut loc şi în România: plete, blugi, jeanşi, ciudăţenii sociale... uauu! Nu aveau încotro, trebuiau să ne lase, eram tineri, ne duceam la casa de cultură, ne mai lua poliţia.
Fenomenul a izbucnit puternic la tv şi la radio. S-a petrecut o mişcare care nu prea le-a convenit, dar nu au avut ce să facă, ar fi fost greu de stopat. Rămâneau totuşi suspicioşi cu privire la aceste lucruri”.
CĂPITANUL. Treptat şi-au făcut apariţia trupe din care făceau parte oameni muncitori, care lucrau, studiau. Nu erau toţi profesionişti, dar mergeau pe o linie bună. “Prin munca depusă se crea performanţă. Mulţi dintre solişti ajungeau să cânte la standarde internaţionale. Hmm…«Mondial»... sunt unul dintre membrii care au asistat la apusul acelei trupe de atunci. Am venit prin ’75-’76 şi în ’78 s-a terminat. După ce am fost într-un turneu în Polonia, cu Mirabela Dauer, am primit un contract în RDG şi după acel contract trupa nu a mai existat. Cam aia a fost perioada, istoria «Mondialului». Mă rog, Filip Merca, fiind iniţiatorul, şeful de orchestră, a stat până la urmă ca un adevărat căpitan. Era acolo când nava s-a «scufundat». Plecaseră şi Phoenix, iar pentru trupele vechi a fost o mare dezamăgire”, povesteşte Doru Tufiş.
Modele. Trupele noi au pătruns în altă zonă. Tot ce apărea mergea întâi la C
