Pozitiile pentru care companiile se orienteaza spre strainatate sunt cele foarte specializate.
Deficitul de specialisti de pe piata a determinat tot mai multe companii sa extinda procesele de recrutare peste hotare. Avantajele? Oameni mai bine pregatiti decat cei de la nivel local. Dezavantajul? Procesul este mai costisitor si dureaza mai mult decat o recrutare interna.
Pozitiile pentru care companiile se orienteaza spre strainatate sunt cele foarte specializate pentru care piata locala nu a reusit sa produca suficienti specialisti, cum sunt controlleri financiar sau managerii de actuariat.
"Pretul recrutarii unui candidat strain pentru o pozitie de controller sau de manager de actuariat reprezinta 25-35% din venitul brut anual al viitorului angajat, acesta fiind nivelul de plecare. Se pot intalni insa procente mai mari, de pana la 40% daca vorbim de proiecte ce se intind pe patru cinci tari, sau procente mai mici, sub 20% in conditii variate", explica Cristina Fedorovici, senior consultant Advice HR, companie de recrutare si selectie de resurse umane.
Pentru candidatii la nivelul de top management cum sunt ocupantii pozitiilor de CEO, COO sau regional manager veniturile anuale brute pot ajunge pana la 350.000 si 400.000 de euro (29.000 - 33.300 de euro pe luna), iar un controller castiga in medie aproximativ 100.000 - 150.000 (8.300 - 12.500 de euro pe luna). In aceste conditii, pretul pe care il plateste o companie pentru recrutarea unui executiv de top poate ajunge pana la 140.000 de euro. "Suma pare greu de crezut, dar este cat se poate de reala, mai ales daca subliniem faptul ca se afla la limita superioara", explica Fedorovici, care precizeaza insa ca media onorariilor incasate de firmele de executive search este de peste 25% din salariul brut anual al candidatului.
Mai mult decat atat, media salariilor la nivel de senior ex
