Florin Ciornei: "PSD se află pe buza puterii. S-a văzut în mitingul grandoman la care au adus cu autocarele zece mii de activişti, cadrele flămânde ale partidului."

S-a văzut în parcarea Romexpo unde liderii celor mulţi şi săraci şi-au etalat limuzinele mari şi luxoase. S-a văzut în rictusul însetat de putere şi bogăţie al lui Adrian Năstase; în euforia grăbită cu care Mircea Geoană interpreta partitura promisiunilor electorale; în aroganţa tăioasă al lui Miron Mitrea; în ironiile înfumurate aruncate de Victor Ponta; în grimasa atotdispreţuitoare a lui Liviu Dragnea, un dumnezeu local ridicat de reforma lui Geoană la rangul de lider naţional: în mugetul de prădători vorace al baronilor locali; în ultimul rând în zâmbetul pervers al lui Ion Iliescu care transmitea o comandă simplă: Mircea, fă-te că eşti premier...

Patru ani cât a stat în opoziţie, timpul a trecut degeaba pentru PSD. A rămas acelaşi partid nereformat în care bătrânii saurieni fac legea, iar tinerii sunt vitrina trimisă la TV. În PSD se predică Marx şi Lenin sau, mai nou, a treia cale a lui Giddens, dar protejaţii lui Iliescu se închină la vile, se roagă la zeul Merţan şi fac mătănii numărându-şi mental multi-milioanele. Am văzut la Romexpo un miting de flămânzi avizi îmbătaţi de aburii puterii. Se băteau în piept că mor de grija săracilor. Mârăiau zgomotos spre „ciolanul“ controlat de patru ani de „puterea de dreapta“.

Pe mulţi, procurorii îi caută pe la vile, iar ei stăteau cocoţaţi pe o scenă, rosteau nume de candidaţi, proclamau sfârşitul unor doctrine, agitau lopeţi în aer. Unii închideau ochii şi se vedeau deputaţi sau senatori. Alţii întindeau mâinile pipăind imaginar fotoliile, birourile şi secretarele de miniştri. Parfumul bugetului de stat îi ameţise pe toţi. Opoziţia a fost grea, vorba lui Adrian Năstase, iar până la girofarurile puterii nu mai e decât un