O insulă artificială, imensă, formată din pungi, cutii şi sticle din plastic, purtată de curenţi, între Hawaii şi California, otrăveşte apele, ucide mamiferele marine, peştii, albatroşii şi broaştele-ţestoase Pata de gunoi cântăreşte 3,5 milioane tone, conţine 80% plastic. Suprafaţa sa este similară cu cea a Franţei.

Deşeurile din plastic reprezintă cea mai periculoasă otravă pentru oceane. Împotriva peturilor, oceanul nu ştie să se apere şi nici omul nu îl ajută. Deşi poluarea apelor cu ţiţei este frecventă şi îndelung mediatizată, nu reprezintă o primejdie atât de mare pentru ecosistemele marine în comparaţie cu munţii de macrodeşeuri care plutesc în larg.

Cel mai elocvent exemplu se află în Oceanul Pacific, pe care pluteşte în derivă, de câţiva ani, o insulă artificială, formată din obiecte de plastic, ce se întinde pe o suprafaţă mai mare decât cea a Franţei. „Insula plutitoare de plastic” este purtată de curenţi între insulele Hawaii şi coastele  Californiei, iar acest lucru o face, uneori, „invizibilă”. „Fauna marină a pus stăpânire pe această «insulă»! Albatroşii se aşază pe  gunoaie şi înghit bucăţi de plastic pe care le confundă cu planctonul. Puii lor, la fel!

Broaştele-ţestoase îşi găsesc adăpostul printre pungi şi peturi şi înghit, la rândul lor, cu aceeaşi poftă, fărâme de material plastic. Un studiu Greenpeace, publicat de curând, estimează că 80% din broaştele-ţestoase marine de pe glob au mâncat plastic”, notează „Le Monde”.

Cifre alarmante

Francois Chartier, membru al Greenpeace Franţa, citat de publicaţia franceză „Rue 89”, susţine că această „insulă” a început să se formeze din cauza curenţilor oceanici care au strâns la un loc toate deşeurile pe care le-au întâlnit în cale, în special sticle şi pungi plutitoare din material plastic.

Acest fenomen a început să fie