Romania se confrunta cu o revolutie me­canizata fara precedent, un proces is­toric care a ajuns pe plaiurile mioritice cu o intarziere normala de o jumatate de se­col fata de Europa Occidentala sau chiar mai mult, daca ne raportam la Statele Uni­te. Acest interval temporal ar putea sa ne in­trige si sa para foarte mare, insa nu tre­bu­ie trecut sub tacere faptul ca in alte domenii socio-economice suntem cu mult mai mult timp in urma Occidentului, la ca­re, totusi, ne raportam si la care visam cu ochii deschisi sau inchisi. Daca in tarile care au experimentat revolutia meca­ni­za­ta statul a facut tot posibilul pentru a tine pasul cu procesul istoric evident, de­ter­minat si de o prosperitate din ce in ce mai raspandita, construind si o infrastruc­tura adecvata, nu acelasi lucru se intam­pla in Romania. Insa este gresit sa se pu­na totul in carca acestei deficiente evi­den­te, pe care nu o mai contesta nimeni, nici chiar politicienii aflati vremelnic in ma­si­­naria puterii. Caracterul romanilor in (post)tran­zitie se releva extraordinar de bine, observand cu atentie, fara incran­ce­na­re, am putea adauga, traficul rutier. Care ar fi noile tendinte? Oferim zece noi ob­servatii despre modele vicioase care de­finesc viata (dar de prea multe ori si moar­tea) pe drumurile Romaniei: 1. Culoarea portocalie a semaforului in­­­seamna, de fapt, verde. Portocaliul este ver­de, iar uneori si rosul se transforma in verde. Dar verdele ramane verde. Haos cro­matic absolut. 2. Poti parca masina oriunde ai o mica treaba (de platit o rata la banca, de cum­pa­rat prajituri de la cofetarie, de vizitat aman­ta, de facut cumparaturi, dus copilul la gradinita sau scoala etc.), atat timp cat lasi luminile intermitente clipocind vesele prin apasarea butonului de avarie, a carui semnificatie s-a schimbat in totalitate, caci masinile scumpe de cateva zeci de mii de euro greu imi vine sa cred c