Încrederea în economia românească a urcat în septembrie cu 3,4 puncte faţă de luna precedentă, tendinţă în contrast cu cea de la nivelul Uniunii Europene (UE) în ansamblu, unde s-a înregistrat o reducere a încrederii în economie cu 1,5 puncte, potrivit Raportului de conjunctură prezentat, ieri, la Bruxelles. Indicatorul „sentimentului economic” a crescut pînă la nivelul de 105 puncte în România, iar în întreaga UE a scăzut la 85,2 puncte, cel mai scăzut nivel din ultimii paisprezece ani, ca urmare a reducerii încrederii în industrie, servicii şi construcţii. Încrederea în consum a rămas neschimbată în statele membre, după ce, în august, înregistrase un recul, dar şi încrederea în comerţ s-a îmbunătăţit uşor. În România, a crescut cel mai mult încrederea în servicii (cu 22 puncte), urmată de retail (cu 18 puncte) şi de industrie (cu 1 punct). În schimb, încrederea în consum şi în sectorul construcţiilor s-a redus cu 12 puncte, respectiv 7 puncte. România s-a clasat pe locul patru în UE în ce priveşte încrederea în economie, după Bulgaria (115,1 puncte), Cipru (112,8 puncte) şi Polonia (110,4 puncte). Majoritatea statelor din UE au raportat o diminuare a încrederii în economie. Cele mai mari scăderi ale acestui indicator au fost înregistrate în Olanda (minus 5,2 puncte), Marea Britanie (-4,2 puncte), Spania (-1,4 puncte), Germania (-1,3 puncte) şi Polonia (-1,2 puncte). Singura ţară dintre cele menţionate anterior unde ESI a rămas încă deasupra mediei pe termen lung este Polonia.
Autori: A.B.
Încrederea în economia românească a urcat în septembrie cu 3,4 puncte faţă de luna precedentă, tendinţă în contrast cu cea de la nivelul Uniunii Europene (UE) în ansamblu, unde s-a înregistrat o reducere a încrederii în economie cu 1,5 puncte, potrivit Raportului de conjunctură prezentat, ieri, la Bruxelles. Indicatorul „sentimentului economic” a crescut pînă la
