În plină eră digitală, istoria presei scrise este scoasă din depozite şi pusă la dispoziţia tuturor, pe internet. Gratis sau contra cost.
Toată lumea ştie “poezia”: timpul ziarului tipărit e aproape de sfârşit, îngropat de noua eră digitală, de ziarul online, de portaluri, de bloguri, de wiki-uri şi tot arsenalul informaţional pe care îl aduce aceasta. Chiar dacă unele ziare au renunţat la print în favoarea apariţiei electronice, majoritatea publicaţiilor învaţă să se folosească de internet în folos propriu. O modalitate de creştere a traficului online, dar şi a veniturilor este digitalizarea arhivei. O iniţiativă de proporţii vine (tot) de la Google:transpunerea în format digital a ziarelor din arhivele ultimelor două secole. În acest scop, compania a încheiat parteneriate cu peste o sută de ziare, proiectul urmând să înceapă cu publicistica nord-americană, printre care Quebec Chronicle-Telegraph, considerat cel mai vechi ziar de pe continent. Google, care va plăti toate cheltuielile implicate de scanarea arhivelor, se va folosi de serviciul său de publicitate AdSense pentru a obţine bani din această iniţiativă, bani care vor fi împărţiţi cu editorii.
Pe bani
Unele publicaţii şi-au digitalizat deja arhiva.
New York Times, unul dintre cele mai prestigioase cotidiene americane, a cărui primă ediţie datează din anul 1851, are deja o arhivă electronică, aceasta cuprinzând peste 13 milioane de articole. Articolele publicate din 1981 până în prezent sunt disponibile în format text, accesul fiind gratuit pentru cele apărute până în anul 1987, restul putând fi citit în schimbul unei taxe. Tot gratuit este accesul articolelor care acoperă perioada 1851-1922, în format PDF. Articolele din categoria premium au un tarif de vizionare de 3,95 de dolari. În Franţa, Le Figaro pune la dispoziţia cititorilor o arhivă electronică gratuită acoperind perioada
