Brigitte Giraud Iubire la suprapreţ Traducere din limba franceză de Ana Antonescu Editura Nemira, Colecţia „Nemira Damen Tango“, Bucureşti, 2008, 108 p. Iubire la suprapreţ, carte apărută recent la Editura Nemira, conţine 11 fragmente despre ultimele clipe ale vieţii de cuplu: 11 monoloage foarte diferite şi totuşi atît de asemănătoare. Sînt acolo văduve, cupluri sufocate de rutină, femei care se lamentează, sperînd la nesfîrşit o reîntoarcere, părinţi care se întreabă cum să anunţe copiilor destrămarea cuplului lor şi copii care nu înţeleg foarte bine toată agitaţia care-i înconjoară, dar ştiu că acum nimic nu va mai fi ca altădată. Iată un fragment: „Veţi trăi în teamă, veţi închide ochii la serbarea de la şcoală, cînd tata se va apropia de mama, nu veţi dori să vedeţi cînd, în curte, unul în faţa celuilalt, în picioare, îşi vor vorbi, veţi trăi cu frica, dar şi cu speranţa că părinţii voştri vor locui din nou împreună. Veţi resimţi ceva ciudat. Seara, în patul vostru, nu veţi adormi imediat, uneori veţi avea gînduri complicate, vă veţi închipui că totul este numai din vina voastră, copiii fiind cei care-i despart pe părinţi. Vă veţi spune că ar fi fost mai bine să dispăreţi, veţi aştepta să creşteţi. Veţi prefera să vă faceţi uitaţi, vă veţi prelinge pe lîngă pereţi, veţi fi cuprinşi de toate contradicţiile, nu veţi voi să deranjaţi, dar vă va fi teamă să nu existaţi. Veţi fi prinşi în această sfîrtecare, nu va merge niciodată. Veţi simţi lipsa, veţi dori să vă întoarceţi, veţi avea nostalgia copilăriei voastre dintîi, veţi face din nou pipi în pat. Veţi refuza să creşteţi, veţi întoarce de o sută de ori carnea în gură“. Brigitte Giraud a explorat familia şi cu altă ocazie, a analizat relaţiile dintre părinţi şi copii (în J’apprends), dintre frate si surori (în Nico). Observatoare tăcută, Brigitte Giraud scruta aparenţele, fără să caute neapărat, dincolo