Recunoscut pentru diplomaţia cu care vorbeşte despre starea economiei şi rolul Guvernului în asigurarea unei dezvoltări sănătoase, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, şi-a schimbat tonul.

Dacă până acum Isărescu sublinia, voalat, că BNR nu poate lupta singură cu inflaţia dacă Guvernul este darnic şi aruncă cu bani, mesajul guvernatorului a devenit mult mai clar, punând practic degetul pe rană.

“În ultima vreme apropierea alegerilor a dus la promisiuni fără acoperire şi chiar la legiferarea unor măsuri de natură să afecteze semnificativ echilibrele macroeconomice”, a declarat Isărescu în cadrul unei conferinţe pe tema adoptării monedei europene.

Semnalul de alarmă privind imposibilitatea de a onora promisiunile electorale, cea mai importantă fiind mărirea salariilor celor circa 400.000 de profesori din învăţământul românesc, a fost tras chiar de ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian. El a recunoscut joi că mărirea salariilor profesorilor va duce la cereri similare din partea tuturor sindicatelor care reprezintă angajaţii plătiţi de stat. Creşterea generalizată a salariilor bugetarilor ar echivala cu un deficit bugetar de 7%, cu 4% mai mult decât s-a angajat România prin tratatul de aderare, deficit ar putea provoca prăbuşirea economiei locale.

BNR: Creşterea salariilor nu aduce neapărat o viaţă mai bună

Ca un răspuns la vocile care acuză BNR că se opune creşterilor de salarii Isărescu a ţinut să precizeze foarte clar că “Banca Naţională nu este împotriva creşterii salariilor. Am putea spune, chiar dimpotrivă”. „Trebuie însă să privim cu luciditate şi să afirmăm răspicat că o creştere a salariilor mai mare decât sporul de productivitate a muncii nu este sustenabilă. Creşterea mai rapidă a salariilor decât a productivităţii muncii nu duce la un nivel de trai mai ridicat, ci dimpotrivă, la unul mai scăz