După modelul cunoscutului viticultor american Robert Moldavde, omul de afaceri timişorean va înfiinţa, la Recaş, o cramă pentru producţia unor sortimente de elită. Compania Recaş, condusă de Ioan Georgiu, a devenit în doi ani unul din cei mai mari exportatori de vin din România. Cheia succesului: adaptarea la pieţele externe. Ochii îi sclipesc într-un mod deosebit şi vorbele îi vin uşor când povesteşte despre pasiunea sa de-o viaţă, vinul. „Am savurat vinurile şi le-am apreciat mult pentru ce oferă, pentru nobleţea lor şi pentru că reprezintă băutura cea mai importantă”, spune Ioan Georgiu, unul dintre acţionarii majoritari ai Cramelor Recaş.

Primii paşi spre acest domeniu l-a făcut în liceu, urmând apoi cursurile facultăţii de horticultură. După aceea, şi-a făcut stagiul la Jidvei, ca şi tehnolog al secţiei de vinificaţie.

„Acolo era un colectiv de specialişti redutabil şi am văzut ce înseamnă viticultura şi vinificaţia de performanţă şi astfel a venit pasiunea şi dragostea pentru o meserie deosebită”, îşi aminteşte omul de afaceri.

Piaţa externă, o redută cucerită

În urmă cu zece ani, când a început procesul de privatizare la Recaş, unde şi lucra pe acea vreme, Georgiu a cumpărat o parte din acţiuni, având drept scop poziţionarea firmei în topul producătorilor de vin din România.

Fiind prea puţin cunoscuţi în ţară, nu puteau concura cu numele deja consacrate, precum Murfatlar, Jidvei sau Cotnari. Aşa că s-au orientat spre pieţele externe, devenind, în doar doi ani, principalul exportator de vin din România.

Au urmat investiţii masive în viticultură şi în tehnologia de vinificaţie, valoarea lor ridicându-se la zece milioane de euro până în prezent.

„Am investit în schimbarea plantaţiilor. Le-am înlocuit cu soiuri cerute pe piaţa externă. Ne-am reorientat spre Chardonn