Pentru a descrie ce poate pati Romania daca salariile tuturor bugetarilor vor creste cu 50%, iar deficitul bugetar va creste la 7%, analistii dau exemplul Ungariei din 2000.
De ce? In 2000, dupa 10 ani de strans cureaua, de cresteri record ale economiei pe baza cresterii productivitatii si a atragerii investitiilor straine, de pus banii la banca si de consum moderat pentru a nu starni inflatia, politicienii s-au gandit ca ar fi timpul sa transforme tot ceea ce se castigase in pomeni electorale. Al treilea an in care Ungaria a fost condusa de guvernul Viktor Orban a echivalat cu inceputul dezastrului pentru maghiari.
Criza maghiara a pornit de la cresterea salariilor cu 50%
Motivul? Darnicia electorala. Prima piatra de moara legata de gatul bugetului Ungariei a fost pornirea unui program national de constructie de locuinte subventionate de stat. In timp ce capitalul electoral crestea, banii ramasi la buget pentru continuarea investitiilor in infrastructura, de exemplu, scadeau vazand cu ochii. Si daca asta nu ar fi fost de ajuns, programul, care a atras zeci de mii de cereri, a inghitit aproape instantaneu economiile populatiei, cele care garanteaza trecerea mai usoara prin momentele grele ale economiei locale.
Cireasa de pe tortul pomenilor electorale a fost insa decizia guvernului Orban de a mari cu 50% salariile tutoror bugetarilor. Urmarea? Ungaria a ratat tinta initiala de trecere la euro, care era 2008, expertii spunand ca si intervalul de 2010-2014 este destul de optimist. Astfel, inflatia in Ungaria este 7,7%, fata de un maximum de 3% iar deficitul bugetar este de 4,9% fata de limita de 3% impusa de UE pentru a trece la euro. Economistii sustin ca aceste derapaje se datoreaza acelei perioade nefaste 2000-2002, cand generozitatea guvernului a dezechilibrat economia maghiara.
Integral in Gandul Pentru a desc
