Pare stupid ca în era cefalosporinelor, a băncilor de celule stem şi a tomografelor computerizate să vorbeşti despre un lucru banal cum sunt apa şi săpunul. Din păcate, însă, suntem ultimii Pare stupid ca în era cefalosporinelor, a băncilor de celule stem şi a tomografelor computerizate să vorbeşti despre un lucru banal cum sunt apa şi săpunul. Din păcate, însă, suntem ultimii din Europa la consumul de săpun, detergent şi pastă de dinţi. Pe lângă campanii şi Programe Naţionale de Sănătate, Ministerul Sănătăţii ar trebui să lanseze un Program Naţional de Prietenie cu apa şi săpunul, iar medicii să prescrie pe fiecare reţetă şi un săpun. În acest fel, numărul bolilor şi al bolnavilor pentru care se cheltuiesc sume enorme de la Buget ar fi redus. Toxiinfecţiile alimentare, enterocolitele, hepatitele A şi E, herpesul, conjunctivitele, scabia, negii, stomatitele aftoase sau gripa aviară sunt doar o parte din zecile de boli care se transmit prin intermediul mâinilor murdare.

Pe lângă pericolul infectării cu viruşi, bacterii, paraziţi şi ciuperci, igiena corporală precară este şi sursa mirosurilor neplăcute. Pielea corpului uman conţine aproximativ 2,5-3 milioane de glande sudoripare care secretă transpiraţia. Un teren fertil uriaş pentru „supa” de microorganisme în care trăim. Bacteriile de pe piele proliferează şi metabolizează proteinele şi acizii graşi din transpiraţie. Rezultatul: un damf inconfundabil, propriu marilor aglomeraţii. Autorităţile de Sănătate Publică din SUA şi din Canada au întocmit, spre exemplu, un ghid care explică în amănunt cum trebuie să te speli pe mâini, cel puţin 20 de secunde, după care mâinile trebuie clătite cu multă apă şi şterse cu un şervet de hârtie. În cazul în care nu există apă sau săpun (situaţii des întâlnite mai ales în zonele rurale din România) sunt indicate gelurile sau serveţelele umede antibacteriene. Aşa că, înai